Info tratament
Manifestari cutaneo-mucoase in infectia HIV/SIDA
Manifestarile cutaneo-mucoase sunt frecvente la pacientii cu infectie HIV si pot constitui modalitatea de prezentare la medicul specialist. Diagnosticul si tratamentul precoce ale manifestarilor cutaneo-mucoase la pacientii cu infectie HIV scad morbiditatea si imbunatatesc calitatea vietii, previn extinderea infectiilor si identifica boala intr-un stadiu incipient.
Dupa introducerea terapiei HAART (High Active Anti- Retroviral Therapy), spectrul manifestarilor cutaneomucoase din cadrul infectiei HIV s-a modificat, in sensul diminuarii numarului si gravitatii bolilor infectioase si neoplazice, pe de o parte, si cresterii numarului si diversitatii reactiilor cutanate postmedicamentoase, pe de alta parte.
Manifestarile cutaneo-mucoase ale infectiei HIV/SIDA se pot prezenta ca:
I. infectii/infestari;
II. boli inflamatorii;
III. malignitati cutanate.
I. Infectii/infestari
– Infectiile bacteriene, micobacteriene, virale, fungice si parazitare sunt obisnuite la pacientii cu infectie HIV;
Multi dintre pacientii cu SIDA sunt diagnosticati pe baza manifestarilor cutaneo-mucoase, incluzand candidoza orala, infectia cronica cu herpes virus si mollluscum contagiosum;
– Aparitia bolilor infectioase specifice se coreleaza adesea cu statusul imun al pacientului;
– Unele infectii se prezinta cu aceleasi trasaturi clinice ca si la pacientii HIV pozitiv sau sunt mai floride; totusi, multe manifestari cutanate ale proceselor infectioase sunt atipice sau nespecifice; mai mult, unele infectii mimeaza alte boli (criptococoza si molluscum) si la acelasi pacient pot coexista infectii multiple.
A. Infectii bacteriene
1. Sifilisul si infectia HIV pot fi contractate in acelasi timp, pacientii cu o boala cu transmitere sexuala avand risc crescut de a contracta si o a doua boala. In plus, prezenta ulceratiilor genitale pare a creste riscul de transmitere a infectiei HIV. Manifestarile clinice ale sifilisului la pacientii infectati HIV sunt de obicei similare cu cele intalnite la pacientii HIV negativ. Exista si manifestari floride si neobisnuite la pacientii cu infectie HIV avansata.
2. Infectiile cutanate cu stafilococ auriu sunt extrem de frecvente, in special la copii. Pana la 50% dintre pacienti sunt purtatori de stafilococ auriu. Infectiile pot fi superficiale (impetigo, foliculita), profunde (ectima, abcese, celulita, botriomicom) si se pot complica cu septicemie.
3. Infectiile cu Pseudomonas aeruginosa apar de obicei la pacientii infectati HIV cu neutropenie. Manifestarile clinice includ foliculita si infectii profunde (ectima gangrenosum, abcese).
4. Infectiile micobacteriene:
a. Complexul mycobacterium avium (MAC). Infectiile cu MAC sunt o trasatura dominanta a SIDA epidemica. Leziunile cutanate in cadrul bolii diseminate includ: noduli, ulceratii, leziuni eritematoase, abcese, foliculita, paniculita, edeme ale tesuturilor moi. S-au raportat cazuri de manifestari cutanate cu limfadenopatie cauzate de MAC, fara evidenta de boala diseminata. Au fost descrise si ulceratii orale cu centrul necrotic.
b. Infectii cu Mycobacterium tuberculosis. In stadiile timpurii ale infectiei HIV, manifestarile sunt similare cu cele ale pacientilor HIV negativ, mai mult de 75% dintre acestia prezentand afectare exclusiv pulmonara. In stadiile avansate predomina boala extrapulmonara, cele mai frecvente manifestari cutanate incluzand: scrofuloderma, papule, vezicule, ulceratii necrotice, noduli subcutanati, pustule si abcese rectale recurente cronice.
c. Infectii cu micobacterii atipice.
5. Angiomatoza bacilara (infectii cu Bartonella quintana si henselae). Majoritatea cazurilor de angiomatoza bacilara au fost descrise la pacientii cu numar de LT CD4+ = 200/µl. Leziunile cutanate pot fi solitare sau multiple, variind de la papule de culoare rosu-violaceu, de marimea unei gamalii de ac, pana la noduli si tumori. Leziunile individuale amintesc de granulomul piogenic sau hemangioamele mici. Au fost descrisi si noduli, si placi hiperpigmentate indurate. Leziunile pot implica si mucoasele.
B. Infectiile virale
1. Infectia cu virus herpes simplex (VHS). Clinic, boala determinata de VHS reprezinta reactivarea unui virus latent. Se prezinta tipic cu vezicule grupate pe o baza eritematoasa care evolueaza catre pustule, eroziuni si ulceratii. Manifestarile atipice includ: ulcere profunde, leziuni verucoase si infectii mixte cu mai multe microorganisme. Manifestarile mucoase obisnuite sunt: orolabiale, genitale si anorectale.
2. Infectiile cu virusul varicelo-zosterian (VZV) la copii si adulti includ: varicela primara (complicata cu pneumonie si ataxie cerebeloasa), herpes zoster localizat si diseminat cu incidenta crescuta si varicela cronica. Herpesul zoster este una dintre cele mai precoce infectii oportuniste care apar in cursul evolutiei infectiei HIV, iar adultii cu infectie HIV sunt mai predispusi sa dezvolte herpes zoster decat pacientii HIV negativ. Leziunile cronice verucoase la pacientii HIV pozitiv sunt de obicei cauzate de VZV, iar virusul este rezistent la aciclovir.
3. Infectia cu virusul citomegalic. Infectia cutanata cu CMV la pacientii HIV pozitiv, in special la cei aflati in stadiul SIDA, are un prognostic prost. Se manifesta ca ulceratie perianala fara tendinta la vindecare si care nu se amelioreaza dupa tratamentul cu aciclovir. S-au mai descris eruptii papuloveziculoase, purpura, noduli, ulceratii si leziuni verucoase. Adesea, infectiile cu CMV apar concomitent cu infectia cu alt agent, incluzand HSV si micobacterii.
4. Infectia cu virusul Ebstein-Bar. Leucoplazia paroasa orala este asociata cu infectia celulelor epiteliale cu EBV si se prezinta ca papule albe filiforme pe marginile laterale ale limbii. Ocazional, pot fi implicate: planseul bucal, mucoasa bucala, palatul moale si tonsilele palatine. Leziunea este de obicei solitara, desi uneori se observa si leziuni bilaterale. Leziunile sunt usor elevate si imprecis delimitate, cu o suprafata “paroasa”. Leucoplazia paroasa este considerata a fi inalt predictiva pentru infectia HIV si poate semnifica inceperea stadiului final al bolii.
5. Infectia cu papilomavirusuri umane (HPV). Verucile si condiloamele acuminate sunt frecvente la pacientii HIV pozitiv si adesea refractare la terapie, recidiva fiind regula. Femeile HIV pozitive au un risc crescut de carcinom cervical, fenomen cauzat in parte de relatia cu agenti infectiosi, incluzand HPV.
6. Infectia cu molluscum contagiosum. Apare de obicei genital si la fata, insa se pot regasi in orice alta parte a corpului.
C. Infectiile fungice pot fi superficiale si profunde
1. Infectii fungice superficiale:
a. Candidoza mucocutanata este cea mai frecventa manifestare cutanata la pacientii infectati cu HIV (pana la 50%). Poate fi asimptomatica sau se poate manifesta cu dureri si disfagie;
b. Dermatofitiile (tinea cu diferite localizari si onicomicoza) nu par a avea o incidenta mai mare comparativ cu pacientii HIV negativ (cu exceptia onicomicozei subunghiale proximale si onicomicozei superficiale albe), sunt greu de eradicat si se caracterizeaza prin recurente si extindere.
2. Infectii profunde cu Histoplasma capsulatum. Sunt relativ nespecifice si includ papule si noduli, macule, ulcere, foliculita, placi vegetante, leziuni acneiforme si herpetiforme. Leziunile orofaringiene asociate histoplasmozei diseminate includ: ulceratii, perforatii palatine, noduli ulcerati si neulcerati. Infectiile profunde cu criptoccocus neoformans. Leziunile cutanate sunt nespecifice si polimorfe: leziuni asemanatoare cu molluscum contagiosum, noduli subcutanati, ulcere, pustule, granuloame, leziuni asemanatoare celulitei, pyoderma gangrenosum.
D. Alte infectii
1. Infectii cu Pneumocystis carinii extrapulmonare, implicand pielea, sunt neobisnuite.
2. Infectii mixte (cu doua virusuri diferite, cu o micobacterie atipica si un virus, un virus si un fung si doi fungi diferiti) determina manifestari cutanate nespecifice, necesitand multiple biopsii si culturi.
E. Infestarea cu Sarcoptes scabiae
Poate determina manifestari tipice la pacienti cu infectie HIV timpurie si atipice la cei cu un stadiu mai avansat de imunosupresie. Acestea din urma sunt: forma papuloasa diseminata (forma “anergica”) si scabia norvegiana (forma crustoasa hiperkeratozica si psoriaziforma).
II. Boli inflamatorii
A. Psoriazisul nu are o prevalenta mai mare decat la pacientii HIV negativ, insa incidenta artritei psoriazice este mai mare la cei HIV pozitiv. Spectrul de manifestari este larg, de la dermatita seboreica la psoriazis, psoriazis artropatic si sindrom Reiter; se descrie si o entitate clinico-histologica distincta – dermatita psoriaziforma. Aproape intotdeauna sunt implicate scalpul si fata. Are o evolutie severa o data cu agravarea imunosupresiei, pana la eritrodermizare si septicemia cu stafilococ auriu. Poate avea o rezolutie spontana la pacientii aflati in stadiul SIDA.
B. Dermatita seboreica afecteaza 40-80% dintre pacientii infectati HIV, este mai extinsa, placile sunt mai infiltrate, au aspect psoriaziform si pot evolua catre eritrodermie exfoliativa.
C. Foliculita eozinofilica reprezinta un marker al deteriorarii statusului imun si consta in eruptie papuloasa foliculara pruriginoasa cronica, localizata la fata, gat, trunchi si brate.
D. Eruptia papuloasa asociata infectiei HIV se caracterizeaza prin papule nonfoliculare pruriginoase localizate pe trunchi si extremitati.
E. Alte conditii:
– Reactii adverse cutanate postmedicamentoase (tabelul 1);
– Fotodermatoze lichenoide;
– Dermatita actinica cronica;
– Boli autoimune;
– Porfirie cutanata tardiva;
– Purpura trombocitopenica idiopatica;
– Stomatita aftoasa;
– Granulom inelar;
– Tulburari de crestere a firului de par.
III. Malignitati cutanate
A. Sarcomul Kaposi are o evolutie mai agresiva la pacientii infectati cu HIV, cu dezvoltare de leziuni muco-cutanate multiple si implicare sistemica.
B. Limfoamele cutanate reprezinta a doua malignitate ca frecventa, dupa boala Kaposi, la pacientii infectati cu HIV (pana la 10%). Limfoamele cutanate cu celule T (CTCL) au doua forme clinice diferite: o forma agresiva, care nu raspunde bine la tratament, asociata cu infiltrate cu LT CD8+, descrisa la pacientii sever imunocompromisi, si o forma mai tipica, cu placi si placarde, similara cu CTCL tipic. Se intalnesc si limfoame cu celule B, dar acestea sunt mai putin frecvente.
C. Carcinomul spinocelular. La pacientii infectati cu HIV exista un risc crescut de a dezvolta carcinom spinocelular anogenital.
General mr. prof. univ. dr. Ioan Nedelcu,
cpt. dr. Doru Chirita,
dr. Irina Margaritescu,
Clinica de Dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central
Bună ziua. În urma unui contact sexual cu o persoana necunoscuta,dupa scoaterea prezervativului cu un șervețel, am constatat ca pe acesta erau urme de sânge. Exista posibilitatea dacă am atins șervețelul cu sânge sa fi luat sifilis? Mulțumesc.
Nu, nu exista sanse.